Științe ale Naturii

Facultatea pregăteşte specialişti în domeniul Ştiinţe ale Naturii cu o viziune teoretică şi practică amplă asupra fenomenelor din natură şi proceselor fundamentale ale viului la diferite nivele de organizare. 

Programele de studii oferite de catedrele BIOLOGIE şi ECOLOGIE ŞI STIINŢE ALE MEDIULUI asigură caracterul interdisciplinar în formarea competenţelor profesionale ceia ce este dimensiune esenţială in obţinerea unei cariere de succes.

Absolvenţii facultăţii pot fi angajaţi în calitate de cercetători în centre academice, farmaceutice, de mediu, geografice, laboratoare clinice şi de diagnostic, inspectori şi manageri în agenţii de protecţie a mediului, agenţii turistice, instituţii specializate de cartografie, topografie şi cadastru, meteorologie etc.

 

 

Daniela Elenciuc

Doctor,
conferențiar universitar,
decan

Mariana Roșca

Metodist principal
 
 

Oferta educaţională

Colaborări

În vederea realizării misiunii de instruire prin cercetare şi dezvoltării competenţelor profesionale, UnAŞM a încheiat mai multe acorduri de colaborare cu universităţi, instituţii de cercetare, centre din ţară şi peste hotare, precum şi cu agenţi economici.

 

UNIVERSITĂŢI, INSTITUTE ŞI CENTRE DE CERCETARE DIN RM 

Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor, AŞM
Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie, AŞM
Institutul de Zoologie, AŞM  
Grădina Botanică (Institut), AŞM 
Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie, AŞM 
Institutul Ştiinţifico-Practic de Fitotehnie
Institutul de Ecologie şi Geografie, AŞM 
Institutul de Geologie şi Seismologie, AŞM 
Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică, AŞM
Universitatea  Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, Chişinău
Universităţii de Stat din Tiraspol, Facultatea biologie şi chimie 
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Rezervaţia “Codrii”, Lozova, r-nul Străşeni
Institutul de Fitotehnie ,,Porumbeni”
Oficiul Biodiversitate, Chişinău
Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Chişinău
AGEPI
Centrul Naţional de Sănătate a reproducerii şi Genetică Medicală, Chişinău
Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic

 

ACORDURI DE COLABORARE CU UNIVERSITĂŢILE ŞI INSTITUTELE DE CERCETARE DIN STRĂINĂTATE

East European Educational and cultural center, Praga, Cehia
University of California, Riverside Compus, USA
Universitatea Tehnică ,, Gh. Asachi”, Iaşi, România
Instituto Superiore Colabrese di Politiche Internazionali, Italia
University Mohammed Premier Oujda, Maroc
The University of Dicle, Diyarbakir, Turkey
St.John Internaţional University, Concord, USA; Vinovo-Italy
Department of Biotehnology, Cape Town
Academia Română - Centrul de Studii şi cercetări de Biodiversitate Agrosilvică
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice, Bucureşti România
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea, Călăraşi
Объедененный Институт Ядерных Исследований, Dubna, RF

 

ACORDURI DE COLABORARE CU AGENŢI ECONOMICI DIN RM

Ecochimie,  S.R.L.,  Chişinău
I.C.S. Proredox Group,  S.R.L., Chişinău
I.C.S. Nitech,  S.R.L.,  Chişinău

 

Seminare, Lecţii publice

Lecția publică  „MOBILITATEA ACADEMICĂ – MODALITATE EFICIENTĂ PENTRU STUDII ȘI CERCETĂRI AVANSATE”


SUSȚINEREA PUBLICĂ A TEZEI DE DOCTOR ÎN ȘTIINȚE BIOLOGICE DE CĂTRE DRD. ABDUȘA DANIELA


„ACADEMIC SKILLS CAFÉ”: CUM SE TRANSFORMĂ O CERCETARE ACADEMICĂ ÎNTR-UN PRODUS


SUBIECTUL MIGRAȚIEI ȘI DIASPOREI ABORDAT DE MEDIUL ACADEMIC DIN REPUBLICA MOLDOVA


SUSȚINEREA TEZEI DE DOCTOR ÎN ȘTIINȚE GEONOMICE DE CĂTRE DRD. RODION DOMENCO


INTERNAȚIONALIZAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA PROMOVATĂ DE DIASPORĂ


SERVICIUL FISCAL DE STAT ÎNTR-O NOUĂ CAMPANIE DE EDUCARE FISCALĂ ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN ȚARĂ


Lecția publică  "STRATEGII EDUCAȚIONALE CONTEMPORANE"


LANSAREA DE CARTE “FLORA VASCULARĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA (LISTA SPECIILOR ȘI ECOLOGIA)”


Training „CERCETARE AVANSATĂ, ACCESIBILĂ PENTRU TOȚI CERCETĂTORII”


CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ BIODIVERSITATEA ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE


PROBLEMA MIGRAȚIEI DISCUTATĂ LA UNAȘM


BIOINFORMATICA - CHEIA TEHNOLOGIILOR ÎN SECOLUL XXI


ÎNCHEIEREA CURSULUI „SCIENTIFIC COMMUNICATION”


CURSURI DE FORMARE CONTINUĂ ÎN CADRUL PROGRAMULUI COMISIEI EUROPENE H2020


Atelier de instruire „METODE DE OBȚINERE ȘI TESTARE A ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC”


Seminar științific ,,SECETA CATASTROFALĂ DIN ANUL 2015 ȘI CONSECINȚELE EI PENTRU DIFERITE SECTOARE ALE ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA”


CONFERINȚA STUDENȚEASCĂ ”PROBLEME BIOETICE ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ”


Videoconferință ”VARIABILITATE ȘI TENDINȚE DE EVOLUȚIE CLIMATICĂ PE TERITORIUL MOLDOVEI DE LA VEST ȘI DE LA EST DE PRUT”


ȘEDINȚA CERCULUI ȘTIINȚIFIC BIOS ”DIAGNOSTICUL PERSONALIZAT ÎN CANCER”


DIAGNOSTICUL PRENATAL AL DISTROFIEI MUSCULARE DUCHENNE ŞI ATROFIEI MUSCULARE SPINALE


SEMINAR AL CERCULUI ȘTIINȚIFIC BIOS ” PROFILAXIA MALADIILOR SEXUAL-TRANSMISIBILE”


Masă rotundă ”MOBILITATEA ACADEMICĂ – VALORIFICAREA OPORTUNITĂȚILOR DE REALIZARE PROFESIONALĂ”


Seminar informativ "DEPISTAREA SUBSTANȚELOR STUPEFIANTE"


SERIE DE ȘEDINȚE ALE CERCULUI ȘTIINȚIFIC BIOS


SEDINȚA CERCULUI ȘTIINȚIFIC ECOGLOBUS. LANSARE DE CARTE


CUM REDACTĂM O CERERE DE PROIECT ATRACTIVĂ


TINERII CERCETĂTORI ÎȘI FORMEAZĂ NOI COMPETENȚE


Masă rotundă ”SALARIUL ÎN PLIC – BENEFICII PE TERMEN SCURT, PIERDERI PE TERMEN LUNG”


Seminar științific ”GEOPOLITICA CONFLICTELOR ACTUALE”


Seminar informativ ”PREVENIREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE”


Masă rotundă ”MOBILITATEA ACADEMICĂ – O ȘANSĂ ÎN PLUS ÎN REALIZAREA PROFESIONALĂ”


Seminar științific "RADICALI LIBERI ȘI ANTIOXIDANȚI"


 

Masă rotundă "NOI AVEM ABILITĂȚI, ÎMPREUNĂ PUTEM CREA POSIBILITĂȚI"


Masă rotundă „O ORĂ DE LECTURĂ LA BIOECONOMIA LUI NICOLAS GEORGESCU-ROEGEN”


ON-LINE SPRE NOILE CUNOȘTINȚE


Seminar informativ "RECOMANDĂRI CARE TE AJUTĂ SĂ TRECI TESTUL ANGAJATORULUI"


Masă rotundă ”CANCERUL POATE FI DEPĂȘIT”


Masă rotundă ”ATENȚIE SIDA”


Training “INSTRUMENTE BIOINFORMATICE ÎN CERCETARE”


Training "METODE DE BAZĂ ÎN BIOLOGIA MOLECULARĂ"


Training „MODALITĂŢI DE PREZENTARE A DATELOR ÎN PROGRAMUL PREZI”


Training „TEHNICI DE ANALIZĂ MOLECULARĂ”

Laboratorul Genomică, Centrul Universitar Biologie Moleculară, UnAŞM invită toţi doritorii interesaţi de tehnici de analiză a acizilor nucleici (Program preliminar), să participe la lecţiile teoretice şi practice, care se vor desfăşura la 10-13 iunie 2013.  Formularele de înregistrare completate vor fi expediate la adresă e-mail: cbm_genomica@unasm.asm.md până  la 1 mai 2013. Formular de înregistrare

Locul desfăşurării: Centrul Universitar Biologie Moleculară, Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, str. Academiei 3/2, et. 2. 

Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi: Tel. 022 73-74-31 cbm_genomica@unasm.asm.md.

Experienţa obţinută va fi un pas major în pregătirea dumneavoastră în plan profesional şi al ascensiunii în carieră. Nu rataţi şansa!


ȘEDINȚA SEMINARULUI ȘTIINȚIFIC GENOMUS din cadrul CUBM

La 12 martie 2013, în cadrul Seminarului Ştiinţific GENOMUS, s-a desfăşurat lecţia publică cu tema: UDaCoT - PRIMA ELABORARE BIOINFORMATICĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

prezentată de Rodica MARTEA, cercetător ştiinţific, drd., anul II, specialitatea Genetică– 03.00.15. Scopul lecţiei a fost de a familiariza tineretul sîrguincios cu rezultatele şi posibilităţile de realizare în Republica Moldova a cercetărilor din domeniul bioinformaticii. În timpul lecţiei au fost prezentate rezultatele proiectului independent pentru tineri cercetători UDaCoT – instrument de colectare a datelor biologice elaborat în cadrul UnAŞM”. La această lecţie au participat colaboratorii CUBM şi studenţi ai UnAŞM.

La data de 25 februarie 2013, în cadrul Seminarul ştiinţific GENOMUS,  s-a desfăşurat, lecţia publică cu tema: Rezistenţa plantelor la boli. Aspecte genetice ale rezistenţei, prezentată de drd. Tatiana ŞESTACOVA, drd, asistent universitar. Au fost puse în discuţie următoarele subiecte: rezistenţa specifică şi nespecifică, mecanisme constituitive şi induse de rezistenţă, structura şi clasificarea genelor de rezistenţă, semnalizarea celulară în inducerea răspunsului imun sistemic ş. a. Studenţii şi doctoranzii au fost interesaţi în special de mecanismele genetco-moleculare de rezistenţă, structura şi funcţiile domenelor funcţionale ale proteinelor R.


ȘEDINȚA SEMINARULUI ȘTIINȚIFIC GENOMUS din cadrul CUBM

La data de 21 februarie 2013, în cadrul Seminarul ştiinţific GENOMUS,  s-a desfăşurat, lecţia publică cu tema: Diviziunea celulară – Mitoza. Meiozaprezentată de drd.  Victoria NECHIFOR, drd, cercetător ştiinţific. Lecţia a avut ca scop familiarizarea studenților cu conceptele fundamentale ale geneticii, insuşirea metodelor citogenetice pentru studiul cromosomilor mitotici și analiza fazelor meiozei la plantele 

ȘEDINȚA SEMINARULUI ȘTIINȚIFIC GENOMUS din cadrul CUBM

La 22 ianuarie 2013, s-a desfăşurat, prima şedinţă, din anul 2013, a Seminarului Ştiinţific GENOMUS din cadrul CUBM,  la care au fost prezentate 2 tematici de cercetare: IDENTIFICAREA UNOR POTENŢIALI BIOMARKERI ÎN DIAGNOSTICUL MOLECULAR AL UNOR PATOLOGII CARDIOVASCULARE prezentată de cerc. şt. st., Daniela ABDUŞA, drd. anul I, specialitatea Genetică– 03.00.15.

ȘEDINȚA SEMINARULUI ȘTIINȚIFIC GENOMUS din cadrul CUBM

POLIMORFISMUL GENETIC ŞI BIOCHIMIC LA TAXONII DIN GENUL ROSA L prezentată de cerc. şt., Ana CALMÎŞ, drd. anul I, specialitatea Fiziologia vegetală – 03.00.12. La această şedinţă au participat colaboratorii CUBM.

 

 

Noutăţi în ştiinţă

O pastilă care ar putea contribui la depistarea cancerului, creată de cercetătorii americani

O pastilă care ar putea contribui la identificarea cancerului în stadii incipiente în organism a fost creată de cercetătorii de la Universitatea Stanford din statul american California, informează dailymail.co.uk.
Cercetătorii americani lucrează de mulţi ani la dezvoltarea unei pastile care ar putea să determine celulele canceroase să elibereze anumite proteine în fluxul sangvin.
În teorie, acele proteine ar putea fi detectate apoi cu ajutorul unui test sangvin rapid şi uşor de efectuat. Savanţii americani speră că noua pastilă va deţine un grad de sensibilitate suficient de ridicat pentru a funcţiona chiar şi asupra cancerelor aflate în stadii incipiente.
Studiul cercetătorilor americani, coordonat de John Ronald şi Sanjiv Gambhir, a fost publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
În urmă cu doi ani, cercetătorii au prezentat rezultatele preliminare ale studiului lor la Congresul mondial de imagistică moleculară.
Noul test ar putea să detecteze celulele canceroase eliberate de tumori în fluxul sangvin.
Savanţii ştiu că aceste celule singulare se află în sângele pacienţilor bolnavi de cancer, însă volumele lor sunt atât de mici încât, până acum, detectarea lor a fost imposibilă.
Invenţia savanţilor de la Universitatea Stanford constă în administrarea pacienţilor unui medicament care conţine fragmente circulare de ADN, care pătrund în celulele tumorale.
Acele fragmente de ADN - denumite "minicercuri" - determină celulele canceroase să secrete o proteină specifică în sânge.
La conferinţa din 2013, autorii invenţiei au declarat: "Am dezvoltat minicercuri (de ADN) care vizează în mod specific tumorile, care le determină pe acestea să secrete fosfatază alcalină sau luciferază luminoscentă (proteină), validând astfel procedeul de detectare a tumorilor".
"Acestea pot fi detectate printr-un ser specific şi prin teste de imagistică non-invazive, pentru a separa pacienţii purtători de tumori de cei care sunt sănătoşi. Metoda noastră are o aplicabilitate largă în multe populaţii de pacienţi şi pentru mai multe tipuri de tumori", au adăugat autorii descoperirii.
Noua pilulă ar putea fi recomandată în curând tuturor persoanelor care fac parte din categoriile ce prezintă riscul de a dezvolta cancer.

Sursă: Mediafax

Granturi OSF pentru studii doctorale 2013

Open Society Foundation oferă granturi studenţilor din Europa de Est, fosta URSS, Mongolia, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi de Sud. Programul susţine studenţii cu reuşite remarcabile care doresc să realizeze studii doctorale in domeniul ştiinţelor socio-umane în universităţi acreditate din Asia, Australia, Europa, Orientul Mijlociu şi America de Nord. Sunt eligibili studenţii din următoarele state: Afganistan, Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Egipt, Georgia, Iordan, Kazahstan, Kosovo, Kîrgîzstan, Liban, Macedonia, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Palestina, Rusia, Serbia, Siria, Tadjikistan, Tunis, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan. Pentru mai multe informaţii accesaţi următorul link: http://www.opensocietyfoundations.org/grants/global-supplementary-grant.

Congresul Internațional „Pregătim viitorul promovând excelența”

În perioada 7-9 martie 2013, Universitatea ”Apollonia” din Iași (România) organizează Congresul Internațional „Pregătim viitorul promovând excelența” în care vor fi dezbătute subiecte cu o tematică practică și științifică de mare actualitate. Principalul obiectiv al Congresului este crearea celei mai sugestive imagini a viitoarei societăţi a cunoaşterii, promovarea inovării sub toate formele ei, realizarea unui forum al interacţiunii nemijlocite a cercetării cu practica. Pentru mai multe detalii accesați ACEST LINK.

Nominalizarea candidaţilor pentru premiul „Tehnologia Mileniului”

Academia de Tehnologii din Finlanda invită universitățile, academiile, institutele de cercetare și organizațiile industriale din toată lumea să contribuie la nominalizarea candidaților pentru premiul „Tehnologia Mileniului”, ediţia 2014. Premiul „Tehnologia Mileniului” este unul dintre cele mai prestigioase premii acordate pentru inovaţii în ştiinţă şi tehnologie. Pentru înscrierea în calitate de candidaţi la acest premiu, sunt eligibili cercetători din diferite ţări, care au înregistrat succese remarcabile în domeniul tehnologic. Termenul limită de depunere a dosarelor este 31 iulie 2013. Pentru mai multe detalii, accesaţi pagina: http://www.technologyacademy.fi/call-for-nominations/

CEA MAI IMPORTANTĂ INVENŢIE A SECOLULUI AL XXI-LEA

Acest proiect este mai important decât orice altceva de pe glob", anunţă presa britanică” O echipă de cercetători au reuşit ceva ce pare desprins din cele mai fanteziste lucrări science-fiction: au dezvoltat o metodă ce permite producerea unei cantităţi nelimitate de alimente în deşert, cu ajutorul razelor Soarelui şi a apei de mare.

O zonă fascinantă care a stat ascunsă timp de 120.000 de ani, descoperită sub aisbergul masiv din Antarctica

În urma desprinderii aisbergul gigant de 6.000 de km² din calota Larsen C, un ecosistem marin mistrerios, ascuns timp de 120.000 de ani, a fost scos la suprafaţă.

”Nu am observat niciodată o tranziţie atât de bruscă a condiţiilor de mediu în niciun ecosistem de pe Pământ'', a declarat ecologistul Julian Gutt din cadrul Institutului Alfred Wegener, Germania. Tranziţia epică a avut loc după ce aisbergul A68 a început să plutească şi să se dezintegreze pe ţărmurile nordice din Marea Weddel, informează Science Alert.

Prin intermediul acestei tranziţii, o întindere vastă a podelei marine care se întinde pe 5.818 km² începe să fie expusă treptat luminii solare. Anul trecut, în urma unei decizii a Commission for the Conservation of Antarctic Marine Living Resources (CCAMLR), ecosistemul a fost clasificat ca Zonă Specială pentru Studii Ştiinţifice.

Decizia protejează zona de realizarea oricărui tip de pescuit pe parcursul a doi ani, interdicţie care poate fi extinsă pentru 10 ani, scrie descopera.ro.

Cum a apărut viața pe Terra: Teoria care schimbă istoria

Un studiu realizat de cercetătorii din Canada sprijină teoria potrivit căreia meteoriții care au căzut în mările calde de pe Terra au adus cu ei elementele esențiale pentru apariția primelor forme de viață pe planeta noastră.

Noul studiu are la bază “cercetări exhaustive și calcule” astrofizice, geologice, chimice și biologice, potrivit cercetătorilor de la Universitatea McMaster din orașul canadian Hamilton, a căror cercetare a fost publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS), citează Independent.md

Potențialul apariției vieții în acele “mici mări calde” a fost evocat de biologul britanic Charles Darwin, părintele teoriei evoluției speciilor, într-o scrisoare din 1871.

“Dar dacă am putea să concepem că într-o mică mare caldă, în prezența a tot felul de săruri de amoniac și acid fosforic, a luminii, căldurii, electricității etc., un compus proteic s-a format pe cale chimică, pregătit să suporte schimbări încă și mai complexe”, scria celebrul savant britanic în acel text.

De atunci, oamenii de știință opun această ipoteză aceleia potrivit căreia apariția vieții pe Terra se datorează puțurilor hidrotermale de pe fundurile oceanelor.

Noul studiu sugerează că prima teorie are un grad mai mare de probabilitate, deoarece un ciclu de tip “perioadă secetoasă — perioadă umedă” a fost necesar pentru a permite conectarea blocurilor moleculare de bază și formarea unor molecule autoreplicante de acid ribonucleic (ARN).

Aceste molecule de ARN constituie primul cod genetic al vieții terestre, apărând înainte de celebrul ADN, potrivit cercetătorilor canadieni citați de AFP și Agerpres.

“Pentru a înțelege originea vieții, trebuie să înțelegem Terra de acum câteva miliarde de ani”, a declarat Thomas Henning, cercetător la Institutul Max Planck din Germania.

“Așa cum arată studiul nostru, astronomia a furnizat o parte crucială a răspunsului. Datele despre modul în care Sistemul Solar s-a format au consecințe directe asupra originii vieții de pe Terra”, a afirmat același om de știință, citat luni de AFP.

În urmă cu 3,7 miliarde de ani — 4,5 miliarde de ani, planeta noastră era bombardată de meteoriți cu un ritm de 8-11 ori mai mare decât în prezent. Atmosfera de atunci era “dominată de gaze vulcanice și solul era rar, întrucât continentele abia se ridicau de pe fundul oceanului mondial”, potrivit acestui studiu.

La un moment dat, ingredientele necesare formării unor polimeri de RNA au ajuns la concentrații suficiente în lacuri și s-au conectat între ele, în timp ce nivelul apei fluctua în funcție de ritmul precipitațiilor, evaporărilor și scurgerilor.

Acele forme primitive de viață au evoluat până la dezvoltarea ADN-ului, considerat “prea complex pentru a fi primul element de viață ce a apărut pe Terra”, potrivit explicațiilor oferite de Ralph Pudritz, cercetător la Universitatea McMaster. “Viața a trebuit să înceapă prin altceva, iar acel altceva a fost ARN-ul”, a adăugat el.

Urmările dramatice ale campaniei anti-vaccin

Există din ce în ce mai multe dovezi că nevaccinarea copiilor împotriva bolilor infecţioase duce la apariţia bolilor infecţioase! Conform celui mai nou studiu, creşterea numărului de cazuri de pojar este asociată cu refuzul părinţilor de a-şi vaccina copiii.

O echipă de cercetători americani de la Centers for Disease Control and Prevention (CDC) a studiat 1.789 cazuri de pojar din Statele Unite care au avut loc între anii 2001 şi 2015, ajungând la concluzia că numărul a crescut. Dintre cei care s-au îmbolnăvit, 70% erau nevaccinaţi, scrie Science Alert.

Mişcarea anti-vaccin a crescut semnificativ în ultimii ani, în principal din cauza unui studiu mincinos efectuat în 1998 de doctorul Andrew Wakefield, care a fost demontat. Studiul a falsificat în mod deliberat rezultatele pentru a afirma că exista o legătură între vaccin şi autism.

Studiile care au urmat nu au putut arăta o legătură între vaccin şi autism, nici vorbă aşadar de o legătură de cauzalitate. Chiar şi aşa, există destui părinţi care refuză să-şi vaccineze copiii.

În Statele Unite şi în multe locuri (mai) civilizate din lume, pojarul a fost eradicat mulţumită vaccinului, dar mai sunt importate cazuri din afara graniţelor.

Incidenţa de pojar în Statele Unite este relativ scăzută cu restul lumii, unde se înregistrează o rată de 40 de cazuri la un milion de oameni anual. Totuşi, studiul celor de la CDC indică faptul că incidenţa a crescut, de la 0,28 de cazuri per milion de persoane în 2001, la dublarea acestui număr: 0,56 de cazuri per milion în 2015.

În ceea ce priveşte România, un studiu de anul acesta al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu arată doar că stăm foarte rău la acest capitol, ci chiar suntem principalul focar de infecţie cu pojar din Europa, cu peste 3.700 de cazuri şi 17 morţi până în prezent (mai multe detalii aici).

Este redundant de spus că boala este una severă, mai ales dacă avem în vedere că cea mai vulnerabilă parte a populaţiei, copiii şi nou-născuţii, sunt cei mai expuşi. Complicaţiile aduse de această boală pot fi fatale. Mai mult decât atât, vaccinul nu garantează o protecţie completă împotriva pojarului, dar reduce semnificativ şansele ca o persoane să capete infecţia virală.

Aşadar, o creştere a cazurilor de pojar face ca restul persoanelor, chiar şi cele vaccinate, să fie expuse unui risc mai ridicat de contractare a bolii: statistic vorbind, cu cât are loc mai des expunerea la un anumit virus, cu atât cresc şansele ca acesta să treacă de sistemul imunitar.

Ecologie cu bufnițe, în Indonezia. Locuitorii le folosesc împotriva rozătoarelor

În plin avânt al metodelor ecologice de îngrijire a pământului, unele populaţii îşi redescoperă tradiţiile. În Indonezia, spre exemplu, locuitorii unei regiuni au găsit o veche metodă de a scăpa de rozătoare şi alte animale care afectează recoltele. Oamenii nu pun otravă, nu dau cu pesticide, ci cresc bufniţe.

De şase ani, familia Pujo Arto creşte bufniţe. Au făcut din asta o afacere, pentru că până acum le-au vândut consătenilor peste 2 mii de păsări. Până nu demult, erau o specie ameninţată. Din cauza defrişărilor, habitatul lor natural s-a redus, nu au mai avut unde să-şi pună cuiburile, şi din 10-12 ouă, câte cloceau, supravieţuia doar un pui.

„Oamenii înţeleg mai bine acum aceste animalie, le-am construit adăposturi pentru aceste bufniţe, iar autorităţile ne-au ajutat cu legi pentru protecţia lor.”  – crescător de bufnițe.

Şi aşa, un mic sat din nordul insulei indoneziene Jawa a devenit o destinaţie pentru eco-turişti, oameni care vor să înveţe tocmai asemenea metode pe care strămoşii le ştiau, iar actualele generaţii doar le reînvaţă, scrie tvr.ro.

„Instinctul acestor bufniţe poate fi dresat, ceea ce va influenţa ecosistemul. De exmplu,  pot vâna doar rozătoare, la fel cum fac şerpii.” – turistă.

Bufniţele nu sunt o specie protejată, aşa că familia Arto le vinde fără probleme fermierilor. Sunt însă şi voci care spun că nu e o idee bună.

„O lacună legislativă este că, pentru speciile care nu sunt protejate, cel care prinde un asemenea animal în sălbăticie nu poate fi acuzat de nimic. Aşa că ele pot fi capturate pe scară largă şi nimeni nu suportă consecinţele.” – cercetător.

Pentru turişti însă, este şi o metodă de a-i învăţa pe copii diferenţa dintre animalele domestice şi cele sălbatice.

„Ca părinţi, le cam dăm copiilor ce ne cer, dacă putem, dar înainte să vrea o bufniţă, trebuie să îi învăţăm mai multe despre aceste animale... şi chiar recent, o pasăre de-a mea m-a zgâriat! Sunt animale sălbatice!”  – proprietar de bufnițe.

Bufniţele au devenit animale de companie preferate pentru copii mai ales în urma seriei de cărţi şi filme Harry Potter, unde sunt animale fantastice, cu o inteligenţă aparte, şi poartă scrisori magice. Biologii subliniază însă că păsările nu sunt animale domestice - şi mulţi proprietari le eliberează, dacă nu le mai pot ţine, şi afectează astăzi echilibrul ecologic.

Funcţiile cognitive ale creierului pot fi îmbunătăţite cu ajutorul unei metode inovative

Creşterea artificială a activităţii în anumite zone ale creierului poate duce la îmbunătăţirea capacităţilor de concentrare pentru a realiza o sarcină, conform unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Boston University din Statele Unite.

Tehnica poate fi folosită pentru impulsionarea (blândă şi inofensivă, susţin cercetătorii) creierului, dar şi ca opţiune pentru tratarea celor cu tulburări psihice şi neurologice, scrie Science Alert.

În cadrul acestui studiu, a fost folosită o nouă tehnică numită high-definition transcranial alternating current stimulation (HD-tACS), care a curentat creierul folosind electrozi, timp în care se realizau măsurători cu ajutorul electroencefalogramei.

Cercetătorii s-au concentrat pe două regiuni din creier: cortexul prefrontal median, care se activează atunci când faci o greşeală sau eşti surprins, şi cortexul prefrontal lateral, care este asociat regulilor şi scopurilor, permiţându-ne să luăm decizii şi acţiuni.

„Acestea sunt probabil cele mai fundamentale regiuni implicate în funcţii de executare a acţiunilor şi de auto-control”, a precizat Robert Reinhart.

Studiile precedente au arătat că celulele din aceste zone comunică între ele prin sincronizarea oscilaţiilor, dar acest studiu a analizat în detaliu acest fenomen cu ajutorul tehnicii HD-tACS.

Studiul a curpins trei seturi diferite de teste, fiecare realizate cu ajutorul a 30 de voluntari sănătoşi care au fost instruiţi să realizeze o sarcină de învăţare, apăsând un buton atunci când au crezut că au trecut 1,7 secunde şi primind răspuns dacă au ratat această ţintă sau nu.

În primul set de teste, atunci când HD-tACS a fost folosit pentru a creşte sincronizarea între zonele creierului menţionate, participanţii au învăţat mai repede, au realizat mai puţine erori şi şi-au revenit în urma erorilor mai repede. voluntarii nu au observat nicio schimbare în performanţa lor, dar diferenţele erau semnificative din punct de vedere statistic.

Pe de cealaltă parte, atunci când oscilaţiile dintre regiunile creierului au fost întrerupte,  oamenii din grup au făcut mai multe erori şi au învăţat mai greu.

În al doilea test, fiecare parte a creierului a fost testată independent, iar emisfera dreaptă a creierului s-a dovedit a fi mai relevantă în ceea ce priveşte schimbarea comportamentului.

Al treilea set de teste, oscilaţiile au fost întrerupte, apoi sincronizate mai rapid decât înainte - în timpul sarcinilor şi nu după terminarea fiecărui set. Cercetătorii au putut vedea că îmbunătăţirea cogniţiei a avut loc la doar câteva minute după aplicarea tehnicii HD-tACS.

„Am fost şocaţi de rezultate şi de cât de repede efectele stimulării pot fi inversate”, precizează Reinhart.

Potenţialul acestei tehnici este cel puţin interesant. Condiţii precum anxietatea, boala Parkinson, autismul, schizofrenia, ADHD-ul şi boala Alzheimer arată semne ale întreruperii oscilaţiilor în creier, iar un astfel de tratament poate fi mai eficient ca cele din prezent.

De asemenea, şi în ceea ce priveşte performanţa creierului, tehnica promite multe. „Cred că mulţi oameni vor vrea să utilizeze tehnica - ar fi ca trei căni de cafea fără palpitaţii”, adaugă David Somers, cercetător la Boston University, care nu a fost implicat direct în acest studiu.

Două vaccinuri diferite împotriva virusului Ebola au dat rezultate mulţumitoare

Primul studiu pentru două vaccinuri diferite împotriva virusului Ebola a relevat că ambele pot oferi protecţie de cel puţin un an contra febrei hemoragice.

Studiul efectuat în Liberia a inclus 1.500 de pacienţi. Cei care au fost vaccinaţi au dezvoltat cu succes anticorpi împotriva virusului, timp de un an, scrie Rador.

Experimentul demonstrează că ambele vaccinuri ar putea fi utilizate pentru a salva vieţi, în eventualitatea unei epidemii de Ebola.

Conform unui nou studiu de amploare, schizofrenia, o boală care afectează zeci de milioane de oameni, are în mare parte cauze genetice

Cu ajutorul unei noi analize statistice, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, au cules o serie amplă de informaţii din baza de date daneză a 31.524 perechi de gemeni, născuţi între anii 1951 şi 2000. Oamenii de ştiinţă doreau să determine cauzele apariţiei schizofreniei, o tulburare mintală care afectează peste 20 de milioane de oameni din întreaga lume.

Analizele asupra perechilor de gemeni este o abordare riguroasă pentru a determina dacă această condiţie este genetică sau dacă este rezultatul unor factori de mediu, scrie Science Alert.

Gemenii identici, sau gemenii monozigoţi, moştenesc acelaşi set de gene de la părinţii lor. Compararea caracteristicilor acestora cu cele ale gemenilor dizigoţi (gemeni non-identici sau falşi) poate furniza un indiciu important cu privire la o condiţie; dacă aceasta are sau nu cauze genetice.

Deşi în teorie sună bine, este nevoie de foarte multe date pentru a putea observa anumite tipare. Norocul cercetătorilor a fost că baza de date din Danemarca era suficient de mare şi de bine pusă la punct pentru a putea fi folosită în studiu.

Mai mult decât atât, există o problemă în ceea ce se înţelege prin schizofrenie, fiind o condiţie greu de definit şi poate include un spectru mai larg de cauze şi simptome care poate varia în funcţie de fiecare caz în parte. Astfel, savanţii au calculat două procentaje, unul care se referă la o definiţie mai strictă şi altul care are în vedere o definiţie mai largă a condiţiei.

Pentru definiţia strictă, cercetătorii au estimat că genele au determinat apariţia schizofreniei pentru 79% dintre cazuri, iar în cazul definiţiei mai largi, 73% dintre cazurile analizate au avut cauze genetice.

„Acest studiu este cel mai amplu şi comprehensibil în ceea ce priveşte moştenirea schizofreniei şi a diversităţii diagnosticului”, a precizat Rikke Hilker de la Universitatea din Copenhaga. „Este interesant deoarece studiul indică faptul că riscul genetic pentru apariţia condiţiei este aproape acelaşi indiferent de definiţia acesteia”, conchide cercetătorul.

Demersul experţilor danezi este un mic pas înainte în cunoaşterea schizofreniei, sau cel puţin a factorilor care determină apariţia acestei condiţii. Rămân în continuare multe necunoscute, dar această abordare poate fi importantă pentru studiile viitoare, îndreptând atenţia către factorii genetici. Graniţele şi definiţiile  schizofreniei se pot schimba, dar indiferent de ele, cei care suferă de efectele acestei tulburări severe pot beneficia de o mai bună cunoaştere a cauzelor care stau la baza condiţiei.

Studiind mantaua Pământului, geologii au făcut o descoperire de proporţii. Unde sunt create componentele esenţiale evoluţiei vieţii

Un grup de specialişti din cadrul Universtităţii Arlington, Texas, şi Institutul Wadia (India) sugerează că hidrogenul, oxigenul, apa şi dioxidul de carbon sunt produse în mantaua Pământului la sute de kilometri sub suprafaţa acestuia.

Conform UTA, cercetătorii şi-au concentrat atenţia asupra porţiunii din mantaua Pământului aflată la şapte kilometri adâncime, din vârful munţilor Himalaya, aflat la 4.876 de kilometri altitudine. Secţiunea mantalei a fost împinsă la suprafaţă în urma interacţiunii dintre placa tectonică Indiană şi cea Asiatică. Asffel, a fost împinsă podeaua marină a vechiului ocean Tethys şi a fost creat lanţul muntos Himalaya, în urmă cu 55 de milioane de ani. 

''Este o descoperire importantă deoarce puteam anazlia originea mantalei aflată sub crusta Pământului, la adâncimi la care nu poate fi forat.  Una dintre descoperirile cheie, iniţiale, a fost cea a microdiamantelor ale căror roci îşi au originile în tranziţia mantalei din zonă, produsă la adâncimi de 410 până la 660 de kilometri sub suprafaţa terestră,'' a declarat Asish Basu, profesor de geologie din cadrul UTA. 

Prin studierea rocilor fierbinţi şi a mineralelor asociate, specialiştii din cadrul studiului au descoperit existenţa hidrocarburilor şi a incluziunilor de hidrogen lichid din interiorul microdiamantelor. Pentru studiu a fost utilizat laserul Ramen Spectroscopic. Studiul a prezentat şi faptul că zona de tranziţie a mantalei, unde se formează diamantele, este lipsită de oxigen. 

''De asemenea, am descoperit că în adâncimea mantalei, prin intermediul oxidării lichidelor cu conţinut scăzut de oxigen, este produsă apa şi dioxidul de carbon, care produce topirea mantalei din adâncime,'' a declarat Souvik Das, cercetător din cadrul UTA. ''Ceea ce înseamnă că majoritatea componentelor cheie care afectează evoluţia, precum dioxidul de carbon sau apa, sunt produse în manta,''adaugă el. 

Soluţie inedită pentru învingerea super-bacteriilor, pe care niciun antibiotic nu le poate distruge

Antibioticele au acum un nou aliat în lupta împotriva acelor infecţii care nu pot fi tratate. Cercetătorii de la Universitatea Colorado Boulder au creat nanoparticule care produc chimicale care fac ca bacteriile să fie vulnerabile la antibiotice.

Această inovaţie vine în lumina faptului că „mai multe microorganisme evoluează prea rapid pentru a fi contracarate de medicamentele tradiţionale”, a precizat Zhengtao Deng, chimist la Universitatea Nanjing din China care nu a fost implicat în acest studiu.

În lucrarea de faţă, antibioticele care conţineau astfel de particule semiconductoare (quantum dots) au fost de 1.000 de ori mai eficiente decât doar antibioticele, scrie Science News.

Particulele semiconductoare sunt alcătuite din telurură de cadmiu cu diametru de doar 3 nanometri.

Atunci când sunt luminate de o anumită nuanţă de lumină verde, electronii nanoparticulelor pot ieşi din molecule în apropierea moleculelor de oxigen, care sunt dizolvate în apă în organism, pentru a crea un compus chimic numit superoxid. Atunci când o bacterie absoarbe superoxidul, funcţiile acesteia sunt date peste cap şi nu se poate apăra împotriva antibioticului.

Savanţii au testat acest procedeu pe cinci bacterii rezistente la antibiotice, precum Salmonella sau Staphylococcus aureus. În mai mult de 75% dintre cele 480 de teste efectuate, cercetătorii au descoperit că este nevoie de doze mai mici de antibiotic pentru a omorî sau opri creşterea bacteriilor atunci când este combinată cu particulele semiconductoare.

Singura limitare este că lumina verde poate pătrunde doar la câţiva milimetri prin ţesut, astfel, cel puţin deocamdată, particulele pot fi activate doar pentru tratamente de suprafaţă, accesibile. Impedimentul poate fi depăşit în viitorul studiu, unde cercetătorii americani doresc să creeze nanoparticule care să absoarbă lumină în infraroşu, care poate trece prin corp, „care pot fi extrem de eficiente pentru ţesutul din adâncime şi în infecţiile oaselor”, a precizat Prashant Nagpal de la Universitatea Colorado Boulder şi co-autor al acestui studiu”.

 

online meds