Istoria filosofiei (epoca contemporană)

Semestrul de primăvară

Responsabil de curs: Profesor Gheorghe Bobână, dr,hab.prof.univ. Biroul 339.

Responsabil de seminar: Profesor Gheorghe Bobână, dr,hab.prof.univ. Biroul 339.

Eligibilitatea: Studii universitare de licenţă (ciclul I). Filosofie şi comunicare.

Pre-rechezit: Studii BAC.

Structura:    Curs theoretic – 60 ore (4 ore pe săptămână)

Seminar - 30 ore ( 2 ore pe săptămână)

Activitate individuală a studentului – 1 oră.

Activităţi formative
Studenţii vor audia un curs de prelegeri care are drept scop formarea unei viziuni integre asupra procesului de afirmare şi consolidare a diferitor şcoli şi curente filosofice în epoca contemporană. În timpul prelegerilor studenţii vor trebui să identifice problemele şi ideile centrale care au dominat gândirea filosofică din diferite ţări în timp de două secole: al XIX-lea ţi al XX-lea. Pe parcursul seminarelor studenţii vor elabora eseuri, vor participa la discuţii asupra diferitor concepte, doctrine şi orientări filosofice din epoca contemporană.

Conţinutul cursului. Trăsăturile caracteristice ale filosofiei epocii contemporane . Filosofia clasică germană. Romantismul filosofic german. Filosofia marxistă. Filosofia pozitivistă. Filosofia empiriocriticesmului. Filosofia vieţii. Filosofia pragmatistă. Filosofia existenţei. Filosofia psihanalitică. Filosofia analitică. Fenomenologia.

Lista surselor bibliografice obligatorii la curs:
Andrei Petre. Prelegeri de istorie a filosofiei. De la Kant la Schopenhauer. Iaşi, Polirom, 1997; Blackburn Simon. Lecţii de filosofie. Vol.II. Idealismul german şi filosofia contemporană. Timişoara, Editura Amarcord, 1999; Ţapoc Vasile. Iniţiere în istoria filosofiei. Centrul editorial USM, Chişinău, 2002; Cazan Gh.Al. Introducere în filosofie. De la antici la Kant. Editura Actami, Bucureşti, 1997; Colţescu Viorel. Filosofia critică a lui Immanuil Kant. Timişoara, Editura de Vest, 1996; Colţescu V. Filosofia şi istoria ei. Studii de istoria filosofiei moderne. Timişoara, Editura de Vest, 1996; Saharneanu Eudochia. Orientări antropologice în filosofia secolelor XIX-XX. Chişinău, USM,1999.

Evaluarea:
Cunoştinţele studentului vor fi evaluate şi apreciate prin note la fiecare temă. La sfârşitul cursului va avea loc examenul final care va include un test complex de subiecte la nivel de cunoaştere şi înţelegere, aplicare şi integrare a cunoştinţelor. Nota finală se va constitui din reuşita academică pe parcursul semestrului prin elaborarea de eseuri şi scrierea lucrărilor de control (30%), activităţile individuale (30 %) şi examenul final (40%).