Chimie organică

F.01.O.002/ F.02.O.009
Credite 6/4
Semestrul I/II
Titular de curs: lector superior, doctor Şargarovschi Viorica, e-mail: [email protected]
Eligibilitatea: licenţă specialitatea Chimie, Biologie, Biologie moleculară şi Ecologie/ Chimie.
Pre-rechizit: diplomă de bacalaureat

Structura (S I/II):
curs teoretic – 30/30 ore (2 ore săptămânal)
seminare – 30/0 ore (2 ore săptămânal)
lucrări de laborator – 30/30 ore (2 ore săptămânal)
activităţi individuale ale studentului – 90/60 ore

Activităţi formative
Programa disciplinei “Chimie organică” este destinată studenţilor anului I, specialităţile “Chimie”, “Biologie”, “Biologie moleculară” şi “Ecologie”. Studenţii urmează un ciclu de lecţii, care sunt combinate cu lucrări de laborator, în cadrul cărora se familiarizează cu caracteristica generală a claselor de compuşi organici, proprietăţile lor fizice, chimice, precum şi domeniile de utilizare. Procesul de instruire este formativ, şi urmăreşte dezvoltarea calităţilor de analiză logică şi sinteză raţională a informaţiei, a gîndirii creative şi productive, abilităţilor de aplicare a cunoştinţelor asimilare, formare a capacităţilor de autoinstruire, acumulare a informaţiei şi elaborarea ideilor noi. Lucrul independent constă în elaborarea unui referat pe o temă din domeniul chimiei organice şi prezentarea lui publică.

Conţinutul cursului
Obiectu chimiei organice, istoricul dezvoltării, metode de izolare, purificare şi analiză. Formule, clasificare, izomerie. Aspecte contemporane ale teoriei structurii compuşilor organici. Hidrocarburi saturate aciclice şi ciclice (Alcani, cicloalcani). Hidrocarburi nesaturate cu duble legături (Alchene, diene). Hidrocarburi nesaturate cu triplă legătură (Alchine). Hidrocarburi aromatice (Arene). Combinaţii halogenate alifatice şi aromatice. Alcooli mono- şi poliatomici. Fenoli mono- şi polihidroxilici. Combinaţii organice ale azotului  (Amine alifatice şi aromatice). Combinaţii carbonilice (Aldehide şi cetone). Combinaţii carboxilice (acizi mono- şi policarboxilici). Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici (săruri, esteri, anhidride, Halogenanhidride, amine etc.). Hidroxiacizi. Hidraţi de carbon. Aminoacizi. Compuşi monoheterociclici- şi poliheterociclici- pentaatomici şi hexaatomici. Terpenoide (izoprenoide). Alcaloizi.

Lista surselor bibliografice recomandate
Neniţescu C. D.,Chimie organică, Vol. I şi II, Bucureşti 1973. Barbă N., Dragalina G., Vlad P., Chimie organică, chişinău 1997. Roberts D. J., Casserio M. Chimie organică, Moscova 1974. Roberts D. J., Casserio M. Bazele chimiei organice, Vol. I şi II, Moscova 1968. Nesmeanov A., Nesmeanov N. Începutul chimiei organice, Moscova, 1974. Petrov A., Balian H., Troşcenco A., Chimie organică, Moscova 1974. Potapov V., Stereochimia, 1976. Mihail m. Gheţiu; Chimie organică, Chişinău, 1999. Parascovia Arsenie, Cecilia Marinescu, Chimie organică (teorie, probleme, exerciţii, aplicaţii), Bucureşti, 2004. Iacob Guţu, Nomenclatura Compuşilor Organici, Chişinău, 2008. Emilia Bărbulescu, Nicolae Bărbulescu, Cristina Greff, Reacţii ale compuşilor organici, Bucureşti, 1972.

Evaluarea
Activitatea studentului va fi monitorizată la fiecare tip de activitate şi va fi apreciată prin note. La sfârşitul cursului va avea loc examenul final (180 min., scris), care va include un test complex de întrebări la nivel de cunoaţtere, integrare şi aplicare a cunoştinţelor. Nota finală se va constitui din reuşita academică demonstrată la lucrările de control (20 %), activităţile individuale (teme, referate, proiecte, studii de caz etc.) (20 %), testarea periodică prin lucrări de control aplicaţiile practice în laborator (20 %) şi examenul final (40 %).

Onestitatea academică
Integrarea armonioasă a individului în comunitate este garanţia creării unei societăţi proaspete. De aceea, relaţia corectă dintre studenţi şi profesor, precum şi în cadrul colectivului pot crea premise pentru comunicare şi colaborare productivă. Respectarea codului deontologic este o condiţie obligatorie atît pentru profesori, cît şi studenţi.