Biogeografie

Semestrul de toamnă

Titular de curs: conf. univ. Begu Adam, e-mail: [email protected]

Eligibilitatea: licenţă, specialitatea Geografie

Pre-rechezit: diplomă de bacalaureat

Structura:    curs teoretic – 30 ore (2 ore săptămânal)

seminare - 30 ore (2 ore săptămânal)

activităţi individuale ale studentului – 60 ore

Activităţi formative
Biogeografia studiază legităţile răspândirii organismelor pe suprafaţa Terrei, în dependenţă de factorii istorici, ecologici şi antropic, care determină, în mare măsură, structura, dinamica şi hotarele arealelor. Un rol aparte revine clasificării fitocenozelor şi amplasării lor pe Terra. Specificul dezvoltării istorice şi răspândirii geografice a diferitor grupe de organism, îndeosebi a celor endemic, relicte, vicariante. Regionarea biotic (floristică-faunistică) permite de a evidenţia legităţile generale în originea şi repartizarea spaţială a organismelor pe Terra. În baza informaţiei ştiinţifice contemporane este studiată regionarea Oceanului Planetar.
Răspândirea geografică a comunităţilor vegetale şi animale (biomurilor) se bazează pe date istorice fito- şi zoogeografice, dar şi pe informaţia contemporană obţinută prin teledetecţie, aplicări GIS şi GPS. O mare atenţie se acordă utilizării raţionale a resurselor naturale şi măsurilor de protecţie a comunităţilor de organisme din diferite zone climatice, teritorii geografice, ţări.

Conţinutul cursului
Introducere. Biogeografia ca ştiinţă şi obiectul de studiu. Noţiune de floră, faună, comunitate vegetală, lume animală, biotă şi biom. Biosfera şi rolul ei în viaţa Terrei. Istoria dezvoltării Biogeografiei. Arealul. Noţiune de areal. Tipurile de areal. Metode de transcriere ре hărţi contur. Structura şi dinamica arealului. Aclimatizarea şi reaclimatizarea. Migraţiile şi invaziile.Biocenoza. Noţiune de biocenoză. Criteriile de bază. Dinamica biocenozei. Clasificarea. Scheme ale continentului ideal propuse de V. Koppen (1900) şi C. Troll (1947). Regionarea biotică a uscatului. Principiile regionării. Unităţile taxonomice biogeografice – regn, regiune, provincie, district, sector. Regnurile biotice ale uscatului: Orientalis, Afrozropis,  Australasiatis, Antarctis, Neotropis, Nearctis, Palearctis. Poziţia geografică. Regiunele componente ale regnurilor.Specificul florei şi faunei. Principalii taxoni endemici ai florei şi faunei (clase, ordine, familii, genuri, specii). Regionarea biotică a Oceanului Planetar. Factorii ce determină mozaicitatea repartizării organizmelor oceanice. Regiunele Oceanului Planetar: Arctică, Boreo-Atlantică, Boreo-Pacifică, Tropico-Indo-Pacifică, Tropico-Atlantică, Antarctică, Subantarctică. Principalii taxoni endemici.Biomii Terrei. Pădurile ecuatoriale şi tropicale umede sempervirescente. Pădurile tropicale sezoniere: sempervirescente, semisempervirescente, xerofile, caducifoliate.Savanele. Pustiurile. Pădurile subtropicale sclerofile şi de dafin. Stepa şi analoagele ei : preria, pampa, tussoka, feldul. Pădurile cu frunza căzătoare. Pădurile conifere. Tundra şi analoagele ei. Fenomenul etajării verticale.

Lista surselor bibliografice obligatorii la curs
Begu A., Biogeografie ecologică, Chişinău, 2006; Muică C., Geacu S., Sencovici M., Biogeografie generală, Bucureşti: Transversal, 2006, 313 p.; Călinescu R., Bunescu A., Pătroiescu M. N., Biogeografia, 1972; Pop I., Biogeografie ecologică, Vol. I-II, Cluj-Napoca, 1977, 1979; Costache N., Biogeografie, Bucureşti, 1995; Mititiuc M., Curs de biogeografie, Partea I, II, Iaşi, 1976, 1978; Воронов А., Дроздов Н., Миало Е., Биогеография мира, Москва, 1985; Второв П., Дроздов Н., Биогеография, Москва, 1978; Воронов А., Биогеография с оснований экологии, Москва, 1987; Лемме Г., Основы биогеографии, Москва, 1976; Дедиу И., Экологический энциклопедический словарь, Кишинев, 1989.

Evaluarea
Activitatea studentului va fi monitorizată la fiecare tip de activitate şi va fi apreciată prin note. La sfârşitul cursului va avea loc examenul final (120 min., scris), care va include un test complex de întrebări la nivel de cunoaştere, integrare şi aplicare a cunoştinţelor. Nota finală se va constitui din reuşita academică demonstrată la lucrările de control (20%), activităţile individuale (teme, referate, proiecte, studii de caz etc.) (20%), testarea periodică prin lucrări de control aplicaţiile practice în laborator (20%) şi examenul final (40%).

Onestitatea academică
Lucrând în cadrul acestui curs este important de dezvoltat spiritul de echipă şi de lucru în grup. Vă încurajez să vă ajutaţi reciproc în cadrul seminarelor şi activităţilor multimedia, efectuând temele în cadrul activităţilor individuale, dar...... r e ţ i n e ţ i ... fiecare temă, activitate sau lucrare prezentată spre evaluare trebuie sa fie una personală. Nu se acceptă plagierea, copierea, utilizarea materialelor din Internet, etc.
Va rog să citiţi cu atenţie Codul de Etică şi Regulamentul studentului UnAŞM.