Istoria filosofiei româneşti

Semestrul de toamnă: 2011-2012
Responsabil de curs:Profesor Gheorghe Bobână, dr,hab., prof.univ., Aud. 339.
Responsabil de seminar: Lector univ. Andrei Perciun, Aud. 345
Eligibilitatea: Studii universitare de licenţă ciclul I). Filosofie şi comunicare.
Pre-rechezit: Studii BAC.
Structura: Curs teoretic – 30 ore (2ore pe săptămână)
                 Seminar-        30 ore ( 2 ore pe săptămână)
                 Activitate individuală a studentului – 1 oră

Activităţi formative
Studenţii vor audia un curs de prelegeri care are drept scop formarea unei viziuni integre asupra procesului de afirmare și dezvoltare a gândirii filosofice româneşti, începând cu epoca medievală şi până în secolul al XX-lea. În timpul prelegerilor studenţii vor trebui să identifice problemele şi ideile centrale care au dominat gândirea filosofică românească din diferite epoci. Pe parcursul seminarelor studenţii vor elabora eseuri, vor participa la discuţii asupra diferitor concepte, doctrine şi orientări din filosofia românească.

Conţinutul cursului. Idei filosofice şi umaniste în textele slavo-româneşti și în cronici. Filosofia lui Dimitrie Cantemir. Filosofia iluministă în academiile domneşti şi la reprezentanţii Şcolii Ardelene. Gândirea filosofică în opera paşoptiştilor. Filosofia lui Vasile Conta. Filosofia lui Titu Maiorescu. Maiorescienii: P.P.Negulescu, C.Rădulesu-Motru, Ion Petrovici, Mircea Florian. Noua spiritualitate: Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Constantin Noica. Independenţii: Camil Petrescu, D.D.Roşca, Lucian Blaga.

Lista surselor bibliografice obligatorii la curs:
Bagdasar N. Istoria filosofiei româneşti. Bucureşti, 1941; Cazan Gh. Al. Istoria filosofiei româneşti. Bucureşti, 1984; Istoria filosofiei româneşti. Bucureşti: Editura Academiei Române, vol.1, 1972, vol.2, 1980; Ianoşi Ion. O istorie a filosofiei româneşti. Cluj, 1996; Vintilă Horia. Introducere în istoria filosofiei româneşti moderne. Bucureşti, 1999; Mâciu Mircea. Antologie de filosofie românească. Bucureşti: Ed. Minerva, vol. I-IV, 1988.
Evaluarea:
Cunoştinţele studentului vor fi evaluate şi apreciate prin note la fiecare temă. La sfârşitul cursului va avea loc examenul final care va include un test complex de subiecte la nivel de cunoaştere, integrare şi aplicare a cunoştinţelor. Nota finală se va constitui din reuşita academică pe parcursul semestrului prin elaborarea de eseuri şi scrierea lucrărilor de control (30%), activităţile individuale (30 %) şi examenul final (40%) .