Gnoseologia

Semestrul de toamnă

Responsabil de curs: lector univ. Sergiu Luca Biroul B 1.

Responsabil de seminar: lector univ. Sergiu Luca Biroul B 1.

Eligibilitatea: Studii universitare de licenţă (ciclul I) Filosofie şi comunicare.

Pre-rechezit: Studii BAC.

Structura:    Curs theoretic – 60 ore (4 ore pe săptămână)

Seminar - 30 ore ( 2 ore pe săptămână)

Activitate individuală a studentului – 9 ore.

Activităţi formative
Studenţii vor audia un curs de prelegeri care are drept scop formarea unui concept complex asupra teoriei cunoaşterii: condiţiile şi etapele de constituire a gnoseologiei, obiectul şi problematica de cercetare, tipurile şi nivelurile de cunoaştere, inclusiv capacităţile cognitive ale subiectului şi arsenalul său metodologic, limitele cunoaşterii şi depăşirea lor. Prin acest curs se facilitează o înţelegere adecvată de către viitorii cercetători ştiinţifici a marii diversităţi de programe, practici efective şi construcţii teoretice din câmpul ştiinţelor contemporane.
Conţinutul cursului. Condiţiile şi etapele de constituire, obiectul şi problematica de cercetare.Tipurile şi nivelurile de cunoaştere. Formele principale ale cunoaşterii ştiinţifice: problema, ipoteza, teoria. Teoria ştiinţifică şi funcţiile teoriei ştiinţifice. Problema obiectului cunoaşterii. Problema subiectului cunoscător. Problema relaţiei cognitive dintre obiect şi subiect. Desfăşurarea procesului cunoaşterii. Problema cunoştinţei. Problematica adevărului.. Caracteristicile adevărului şi procesualitatea dobândirii lui. Metodologia cunoaşterii. Limitele cunoaşterii şi depăşirea lor.

Lista surselor bibliografice obligatorii la curs:
Ţapoc V., Inițiere în gnoseologie și științele cogniției. Chişinău, USM, 2007; Enăchescu C., Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi, Polirom. 2005; P.P. Negulescu, Problema cunoaşterii, în Scrieri inedite, voi. I, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1969; Ştefan Celmare, Studii de teoria cunoaşterii, Editura Universităţii „AU-Cuza", Iaşi, 1996; Mircea Flonta, Curs de teoria cunoaşterii, Centrul de multiplicare al Universităţii din Bucureşti, 1969; Mircea Flonta, Dialectica procesului cunoaşterii, în vol. Materialismul dialectic. Prelegeri, Editura politică, Bucureşti, 1973; Mario Bunge, Teoria ştiinţifică, în vol. Epistemologie. Orientări contemporane, Editura politică, 1974; Cornel Popa, Teoria cunoaşterii. Editura ştiinţifică, 1972; Ilie Pârvu, Teoria adevărului, în vol. Teoria cunoaşterii ştiinţifice, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.

Evaluarea:
Cunoştinţele studentului vor fi evaluate şi apreciate prin note la fiecare temă. La sfârşitul cursului va avea loc examenul final care va include un test complex de subiecte la nivel de cunoaştere, integrare şi aplicare a cunoştinţelor. Nota finală se va constitui din reuşita academică pe parcursul semestrului prin manifestarea la seminare şi scrierea lucrărilor de control (30%), activităţile individuale (30 %) şi examenul final (40%).