Bioinformatics is an interdisciplinary field, that has a rapid evolution and is based on usage of...
S.03.O.018 | Credite 4 |
Semestrul de toamnă
Responsabil de curs: Dr. conf. Anghelina Suceveanu, Biroul B 334.
Responsabil de seminar: Dr.conf. Anghelina Suceveanu, Biroul B 334.
Eligibilitatea: Studii universitare de licenţă ( ciclul I).
Pre-rechezit: Studii BAC.
Structura: Curs teoretic – 30 ore(2 ore săptămînal)
Seminar - 30 ore ( 2 ore săptămînal)
Activitate individuală a studentului – 9 ore
Activităţi formative
Prin intermediul acestui curs studenţilor li se oferă repere teoretice pentru înţelegerea frumosului natural şi artistic, să identifice bogăţia estetică a realităţii şi diversitatea genurilor de artă, a procesului specific uman al făuririi valorilor spirituale şi materiale. Cunoaşterea şi înţelegerea – favorizate larg de către artă - oferă posibilitatea omului să se raporteze corect şi eficient la realitate, să aprecieze corespunzător unor criterii valorice superioare acţiunile, evenimentele, relaţiile sociale şi să opteze pentru ca viaţa lui să capete temeiuri puternice. Abordările de ordin conceptual şi metodologic sînt completate cu analiza unor fenomene şi tendinţe ale artei contemporane, cu scopul de a furniza studenţilor instrumente de cercetare şi un ghid pentru a se orienta în universul atît de divers al manifestărilor artistice de azi. Cursul de Estetică va fi dezvoltat pe trei nivele majore: formarea şi dezvoltarea capacităţii de cercetare, analiză, sinteză şi reflecţie, prin prezentarea temelor estetice majore; dezvoltarea sistemului valoric al studentului; aplicarea cunoştinţelor obţinute în viaţa personală.
Conţinutul cursului
Obiectul de studiu şi metodele de cercetare ale esteticii. Estetica şi alte ştiinţe. Gîndirea estetică în Grecia şi Roma antică. Gîndirea estetică în Occidentul medieval. Renaşterea şi emanciparea spiritului creator. Estetica Clasicismului şi Romantismului. Specificul esteticii moderne şi contemporane. Categoriile estetice: frumosul, sublimul, tragicul, comicul, pateticul, grotescul, agreabilul. Specificul şi funcţiile artei. Naţional şi universal în artă. Specificul procesului de creaţie artistică. Psihologia receptării artei. Opera de artă şi structura ei. Imaginea artistică. Conţinut şi formă în artă. Diversitatea genurilor de artă: arhitectura, pictura, grafica, sculptura, literatura, teatrul, muzica, cinematografia, teatrul, televiziunea, etc. Axiologia artei.
Lista surselor bibliografice obligatorii la curs:
Atra în istoria umanităţii. – Bucureşti, 2004; Borev I. Estetica. –Bucureşti, 1983; Gilbert R. Istoria esteticii. –Bucureşti, 1972; Chitescu G. Antropologie artistică. –Bucureşti, 1974; Guyan J.M. Arta din punct de vedere sociologic. –Bucureşti, 1997; Portmann P. Estetica. –Bucureşti, 1987; Ralea M. Prelegeri de estetică. –Bucureşti, 1971; Verzea E. Creaţia în artă. – Bucureşti, 1994; Vianu T. Estetica. – Bucureşti, 1995.
Evaluarea
Evaluarea disciplinei se efectuează în baza însuşitei la seminare, activităţii individuale şi testării la examenul final. Nota finală se constituie din reuşita academică pe parcursul semestrului (30%), activităţii individuale (30%) şi examenului final (40%).