Semestrul de toamnăIV
Titular de curs: doctor, conferenţiar universitar Aliona Mereuţa, e-mail: [email protected]
Eligibilitatea: studii universitare de licenţă, specilaitatea Chimie
Pre-rechezit: studii de bacalaureat
Structura:
Curs teoretic – 30 ore (2 ore săptămânal)
Laborator - 30 ore (2 ore săptămânal)
Activităţi individuale ale studentului – 60 ore

Activităţi formative
Tehnologia chimică are ca obiect de studiu procesele anorganice care modifică compoziţia şi structura internă a materiei prime, prin reacţii chimice, pentru a obţine produse cu alte proprietăţi în condiţii tehno-economice concrete. Disciplina contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor obţinute la disciplinele „Chimia anorganică”, „Chimia fizică” şi „Chimia analitică”. Rolul disciplinei este familiarizarea cu principalele tehnologii anorganice de mare tonaj, baza de materii prime cu care operează aceste tehnologii, regimurile tehnologice aplicate, produsele obţinute şi domeniile lor de utilizare.  

Conţinutul cursului
Importanţa tehnologiei chimice pentru ştiinţă şi practică. Industria chimică şi corelaţia ei cu alte ramuri industriale. Resurse naturale şi energetice în Republica Moldova. Procese, scheme şi sisteme chimico-tehnologice.Indicatorii tehno-economici. Clasificarea materiilor prime; criterii de valorificare industrială a unei materii prime; operaţii de modificare a granulometriei (mărunţirea, clasarea, clincherizarea);operaţii de concentrare în componenta utilă (m. electromagnetică, electrostatică, flotaţia, uscarea, sorbţia, lichefierea);valorificarea complexă şi raţională a materiei prime;domenii de utilizare a apei;indicatori de calitate a apelor (duritatea, pH-ul);metode de condiţionare a apelor naturale (limpezirea, dedurizarea, desalinarea, degazarea, etc.). Producerea acidului sulfuric: importanţa şi utilizările; materii prime şi rolul în procesul de producere; obţinerea gazelor sulfuroase; purificarea gazelor sulfuroase; oxidarea catalitică a dioxidului de sulf; absorbţia trioxidului de sulf; schema tehnologică a procesului de producere. Producerea amoniacului: domenii de utilizare; materii prime şi rolul în procesul de producere; obţinerea şi purificarea gazului de sinteză; sinteza amoniacului; fluxul şi schema tehnologică a procesului de sinteză. Producerea acidului azotic: domenii de utilizare; materii prime şi rolul în procesul de producere; oxidarea catalitică a amoniacului, oxidarea monoxidului de azot; absorbţia gazelor nitroase; fluxul şi schema tehnologică a procesului; concentrarea acidului azotic diluat. Producerae azotatului de amoniu, carbamidei (ureea): domenii de utilizare; materii prime şi rolul în procesul de producere; sinteza prin reacţie de neutralizare, concentrarea soluţiei de NH4NO3, (CO(NH2)2); granularea topiturii de NH4NO3, (CO(NH2)2); scheme tehnologice ale proceselor. Producerea superfosfatul simplu şi compus: domenii de utilizare; materii prime şi rolul în procesul de producere; obţinerea pulpei de superfosfat; maturizarea (pentru superfosfatul simplu); eliminarea acidităţii libere; scheme tehnologice ale proceselor. Obţinerea clorului: materii prime; prepararea şi purificarea saramurii; electroliza cu catod solid şi cu catod lichid; condiţionarea clorului electrolitic; prelucrarea soluţiei caustice. Obţinerea hidrogenului: adaosuri de mărire a conductibilităţii apei; supratensiunea la catod; randamentul de curent şi energetic. Producerea cărămizii: tipuri de produse şi utilizarea lor; materii prime; fluxul tehnologic de obţinere a cărămidei de construcţie; descrierea utilajelor folosite pentru arderea cărămizilor; cărămizile refractare; fluxul tehnologic al cărămizilor refractare. Producerea sticlei: tipuri de produse şi utilizarea lor; materii prime. pregătirea şarjei de materii prime; topirea materiilor prime (şarjei); fasonarea sticlei; recoacerea produselor din sticlă. Producerea lianţilor minerali: tipuri de produse şi utilizarea lor; materii prime; reguli de formare a şarjei de materii prime (adaosuri de corecţie,  combustibil, etc.); arderea materiilor prime (şarjei); mărunţirea clincherului de ciment cu adaos de ghips (pentru ciment); obţinerea şi întărirea pastei (priza) de liant. Procese metalurgice: materii prime în procesul de elaborare a aliajelor fierului: fonta şi oţelul; principiul de formare a şarjei de materii; procese fizice şi chimice din furnal; tipuri de convertizoare şi oţeluri; tipuri de coroziune a metalelor şi aliajelor.

Lista surselor bibliografice obligatorii la curs
Mihăilă Gh., Bîlba N. Tehnologie chimică generală. ed. “Univ. A. I. Cuza” Iaşi, 1995; Popovici E., Vrednic I.. Bazele tehnologiilor industriale. Chişinău, 1998; Părăuşanu V. Tehnologii chimice. Bucureşti, 1982; Calistru C., Leonte C., Hagiu C. ş.a. Tehnologia îngrăşămintelor minerale, Bucureşti: Ed. Tehnică, 1984; Tehnologia proceselor electrochimice, Bucureşti, Ed.: Diadctica şi Pedagogica, 1983; Gorodeţchii Iu., Duca Gh., Siminiceanu I. Lucrări de laborator la cursul de “Tehnologie chimică”, 1994; Кутепов А.М. и др. Общая химическая технология. М. Высш. шк., 1990; Основы химической технологии. Под ред. И.П. Мухленова. М., 1991.

Evaluarea
Activitatea studentului va fi monitorizată la fiecare tip de activitate şi va fi apreciată prin note. La sfârşitul cursului va avea loc examenul final (135 min, scris ), care va include un test complex de întrebări la nivel de cunoaştere, integrare şi aplicare a cunoştinţelor. Nota finală se va constitui din reuşita academică demonstrată la lucrările de control (20 %), prezentarea lucrului individual (referate, calcule tehnologice, etc.) (20 %), aplicaţiile practice în laborator (20 %) şi examenul final (40 %).