Epistemologia

Semestrul de primăvară

Responsabil de curs: lector univ. Sergiu Luca Biroul B 339.
Responsabil de seminar: lector univ. Sergiu Luca Biroul B 339.

Eligibilitatea: Studii universitare de licenţă (ciclul I) Filosofie şi comunicare.

Pre-rechezit: Studii BAC.

Structura:    Curs theoretic – 60 ore (4 ore pe săptămână)

Seminar - 30 ore ( 2 ore pe săptămână)

Activitate individuală a studentului – 9 ore

Activităţi formative
Studenţii vor audia un curs de prelegeri care are drept scop formarea unui concept complex asupra epistemologiei: criteriologie sau teoria certitudinii. Disciplina cuprinde şi examinează probleme fundamentale: originea, structura, metodele si validitatea cunoasterii ştiinţifice. Sarcina epistemologiei este să stabileasca condiţiile, valorile si limitele cunoaşterii ştiinţifice, să precizeze gradul de îndoială şi de certitudine pe care îl comportă ştiinţa dobândită precum şi metodele prin care se poate atenua indoiala şi spori certitudinea. Actualitatea şi importanţa disciplinei este determinată de rolul sporit al cunoaşterii în destinul societăţii şi al omului, al universului cosmic şi al universului uman. Prin acest curs se facilitează o înţelegere adecvată de către viitorii cercetători ştiinţifici a marii diversităţi de programe, practici efective şi construcţii teoretice din câmpul ştiinţelor contemporane.

Conţinutul cursului
Condiţiile şi etapele de constituire, obiectul şi problematica de cercetare. Epistemologia ca teorie generală a ştiinţei. Geneza ştiinţei. Epistemologia între „dat” şi „dobândit”. Orientări în epistemologie: evoluţionistă; mutaţionistă; cumulaţionistă. Epistemologia analitică. Raţionalismul lui Karl Popper. Anarhismul epistemologic a lui Feyerabend. Ştiinţa lui „NU”. Concepţia ultimei teorii. Xorgan - sfârşitul ştiinţei.

Lista surselor bibliografice obligatorii la curs:
Celmare Ştefan, Perspective epistemologice, Iaşi, 1998; Dima Teodor, Între precedenţă şi eroare. Eseu asupra naturii şi dinamicii ştiinţei, Iaşi, 1978; Florian M., Filosofie generală. Metafizică şi epistemologie, Bucureşti: Ed.Garamond Internaţional, 1995; Mureşan Valentin, Evoluţie şi progres în ştiinţă, Bucureşti: Ed.Alternative, 1996; Pârvu Ilie, Introducere în epistemologie, Ed.Polirom, 1998; Dicţionar de filosofia cunoaşterii // Editat de J.Dancy şi E.Sosa – în 2 volume, Ed.Treiş; Ţapoc V., Inițiere în gnoseologie și științele cogniției. Chişinău, USM, 2007; Axinte Dobre, Întroducere în Epistemologie, Bucureşti: Editura Fundaţiei România de mâine, 2004.

Evaluarea
Cunoştinţele studentului vor fi evaluate şi apreciate prin note la fiecare temă. La sfârşitul cursului va avea loc examenul final care va include un test complex de subiecte la nivel de cunoaştere, integrare şi aplicare a cunoştinţelor. Nota finală se va constitui din reuşita academică pe parcursul semestrului prin manifestarea la seminare şi scrierea lucrărilor de control (30%), activităţile individuale (30 %) şi examenul final (40%).