Semestrul de primăvară

Titular de curs: doctorand, lector Şestacova Tatiana, e-mail: [email protected];

Structura:  curs – 14 ore (2 ore săptămînal)
                  seminar – 28 ore (2 ore săptămînal)
                  activităţi individuale ale studentului – 78 ore;
Eligibilitatea: pentru studenţii de la specialitatea Biologie.
Pre-rechezit: studii liceale.

Activităţi formative
În cadrul cursului şi a seminarelor studenţii vor putea să identifice principiile de bază ale rezistenţei plantelor la fitopatogeni de diferită natură, să determine corect fitopatogenul după descrierea acestuia. Vor obţine abilităţi de a determina metodele de cercetare utilizate în domeniul fitopatologiei şi aplicarea metodelor de combatere a bolilor. Vor obţine cunoştinţe în domeniul maladiilor caracteristice plantelor de cultură, integrarea cunoştinţelor teoretice şi aplicative de fitopatologie în scopul elaborării strategiilor integrate de protecţie a plantelor cu impactul dăunător minim asupra mediului. Vor elabora proiecte de cercetare privind ameliorarea culturilor agricole în scopul obţinerii soiurilor rezistente şi combaterea integrată a bolilor.

Conţinutul cursului
Introducere în cursul de fitopatologie. Noţiuni generale, obiectul, sarcinile şi metode de cercetare. Istoria dezvoltării fitopatologieii. Aspectele metodologice, direcţiile şi etapele principale de studiu. Viruşi, viroizi, micoplasme şi bacterii fitopatogene. Morfogeneza, structura, creşterea şi multiplicarea viruşilor, micoplasmelor şi bacteriilor fitopatogene. Particularităţile de interacţiune a plantelor cu viruşi, micoplasme şi bacterii fitopatogene. Principali reprezentaţi de viruşi, micoplasme şi bacterii fitopatogene cu impact economic. Ciuperci fitopatogene. Morfogeneza, structura, compoziţia chimică şi înmulţirea ciupercilor. Clasificarea ciupercilor fitopatogene. Specializarea fiziologică şi influenţa factorilor externi asupra ciupercilor fitopatogene. Specii de ciuperci fitopatogene cu importanţa economică. Antofite fitopatogene. Factori neparazitari ce produc boli la plante. Antofite holo- şi hemiparazite. Particularităţile morfo-structurale şi adaptarea fiziologică la parazitism. Principali reprezentanţi. Factori neparazitari ce produc boli la plante. Rezistenţa plantelor la boli. Aspecte genetice ale rezistenţei. Rezistenţa specifică şi nespecifică. Mecanismele genetice şi fiziologice ale rezistenţei plantelor. Rezistenţă sistemică dobîndită (Sistemic acquired resistance – SAR). Metode de combatere cu fitopatogeni. Principiile de combatere a bolilor. Metode agrofitotehnice, fizice, biologice, chimice. Prevenirea poluării mediului cu pesticide.

Lista surselor bibliografice obligatorii la curs
Baicu T., Tatiana Eugenia Seşan. Fitopatologie agricolă. Ed. CERES, Bucureşti, 1996. 316 p.; Blidar C.F. Fitopatologie. Curs. Oradea. 2006. 103 p. (.pdf); Contoman Maria. Fitopatologie. 218 p. (.pdf); Vidhyasekaran P. Concise Encyclopedia of Plant Pathology. Food Products Press® /The Haworth Reference Press. 2004. 638 p.; Чикин Ю.А. Общая фитопатология. Томск . 2001. 168 p.

Evaluarea
Activitatea studentului va fi monitorizată la fiecare tip de activitate şi va fi apreciată prin note. La sfârşitul cursului va avea loc examenul final (180 min., scris), care va include un test complex de întrebări la nivel de cunoaştere, integrare şi aplicare a cunoştinţelor. Nota finală se va constitui din reuşita academică demonstrată la lucrările de control (25%), activităţile individuale (25%), aplicaţiile de dezbateri, activităţi multimedia (20%) şi examenul final (30%).

Onestitatea academică
Studenţii sunt încurajaţi să lucreze în echipă, să se ajute reciproc în cadrul seminarelor. Orice tip de lucrare trebuie să fie efectuată şi prezentată pentru evaluare strict individual. Nu se acceptă plagierea, copierea, utilizarea materialelor din internet, etc.